Este o livada imensa, curata si sanatoasa- insa acestea sint niste pareri aparent gresite. De secole intregi s-a dezvoltat, a crescut, a dat roade si a pierit, apoi ciclul se relua de la inceput....insa nimeni nu si-a pus intrebarea de cine a fost ingrijita atita timp....sau....daca a mai fost ingrijita.
Iata si secolul acesta livada e mai mareata decit oricind si a dat roade foarte bogate. Insa aceste roade (adica merele) la exterior frumoase si apetisante in interior se aflau a fi cu nenumarate impuritati....care ne ucid pe zi ce trece...incet dar cu precizie. Si noi la rindul nostru sintem foarte bucurosi si mindri ca traim intr-o astfel de societate.
Nu multi dintre noi realizeaza cite vicii si nedreptati se ascund sub zimbetele false ale oamenilor... si din aceasta deductie reiese intrebarea cum sa mai separam binele de rau, cum sa scoatem viermele cu vicii care a patruns si s-a pierdut adinc prin labirintul sufletelor noastre?
Am devenit atit de indiferenti unul fata de celelalt, incit traim zapaciti, fiecare gindindu-se la profitul ce-l poate dobindi cit mai curent si cu cit mai putin efort. Traim intr-o societate a consumului care este imbolnavita dupa bani, putere si profit.
Am semanat in sufletele noaste atita indiferenta, invidie, gelozie, incit acest vierme plin de vicii a patruns asa de adinc in inimile noastre incit ocupind tot spatiul a mincat tot ce mai ramasese omeneste din el.
Aceasta ciuma a lasat marul la exterior atit de frumos iar inauntru fiind gol si pustiu, sufletele noastre fiind prizoniere ale acestor vicii.
Si noi astazi sintem vinovatii fara vina deoarece asa am fost crescuti si nu noi am ales cum sa fie societatea in care vom trai dar ea ne-a ales.
Este o concluzie destul de tragica dar privind realitatea in toate ipostazele ei realizez ca asa si este.
Merele sint desertul nostru otravit pe care il consumam de zi cu zi , si facem constient acest lucru insa....cit e de frumos la exterior iar de interior....ce ne pasa....cine-l vede?
Iata si secolul acesta livada e mai mareata decit oricind si a dat roade foarte bogate. Insa aceste roade (adica merele) la exterior frumoase si apetisante in interior se aflau a fi cu nenumarate impuritati....care ne ucid pe zi ce trece...incet dar cu precizie. Si noi la rindul nostru sintem foarte bucurosi si mindri ca traim intr-o astfel de societate.
Nu multi dintre noi realizeaza cite vicii si nedreptati se ascund sub zimbetele false ale oamenilor... si din aceasta deductie reiese intrebarea cum sa mai separam binele de rau, cum sa scoatem viermele cu vicii care a patruns si s-a pierdut adinc prin labirintul sufletelor noastre?
Am devenit atit de indiferenti unul fata de celelalt, incit traim zapaciti, fiecare gindindu-se la profitul ce-l poate dobindi cit mai curent si cu cit mai putin efort. Traim intr-o societate a consumului care este imbolnavita dupa bani, putere si profit.
Am semanat in sufletele noaste atita indiferenta, invidie, gelozie, incit acest vierme plin de vicii a patruns asa de adinc in inimile noastre incit ocupind tot spatiul a mincat tot ce mai ramasese omeneste din el.
Aceasta ciuma a lasat marul la exterior atit de frumos iar inauntru fiind gol si pustiu, sufletele noastre fiind prizoniere ale acestor vicii.
Si noi astazi sintem vinovatii fara vina deoarece asa am fost crescuti si nu noi am ales cum sa fie societatea in care vom trai dar ea ne-a ales.
Este o concluzie destul de tragica dar privind realitatea in toate ipostazele ei realizez ca asa si este.
Merele sint desertul nostru otravit pe care il consumam de zi cu zi , si facem constient acest lucru insa....cit e de frumos la exterior iar de interior....ce ne pasa....cine-l vede?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu